M-am alăturat echipelor DivaHair și Qbebe pentru campania „Naște natural!”

Zilele astea căutam motivație și chiar inspirație să scriu pe blog. Aș fi putut începe editarea drafturilor. Dar voiam să fac altceva. Așa că Universul meu minunat a făcut o faptă nemaipomenită prin Gabriela Paladi, redactorul șef de la Qbebe. 

Am primit un mail de la ea prin care am fost invitată să mă alătur campaniei sociale www.nastenatural.ro, prin care să promovăm nașterea naturală, atunci când condițiile medicale o permit.

Imediat mi-am zis că trebuie să scriu cât de curând despre asta pe blog, mai ales că eu am avut o super experiență la naștere. Chiar am născut natural și susțin acest lucru. Și pe lângă asta, mă îngriijorează faptul că rata operațiilor de cezariană crește față de rata nașterilor naturale. Mi-aș dori foarte mult ca viitoarele mame să fie mai informate, să își dorescă să ia decizia legată de naștere fără a le fi teamă de durere, fără a se lăsa influențate de medicii care recomandă cezariana deși mama ar putea naște natural.

Pe blog, dacă esti o persoană care îl citește de mult timp, probabil ai observat postările mele legate de anunțarea faptului că urmează să devin mămică, lista cu bagajul pentru maternitate, scurta postare scrisă de pe telefon la vreo 6 h de la naștere, fila de jurnal cu datele despre Măriuca de la naștere sau cronologia etapelor prin care am trecut la naștere. Și probabil subiectul nașterii încă nu l-am epuizat, lucru de care mi-am dat seama când am început să primesc tot felul de întrebări pe Facebook de la diverse viitoare mămici care mă urmăresc.

Sunt conștientă că sunt norocoasă că am avut parte de o naștere ușoară și totodată sunt mândră de alegerea pe care am făcut-o atunci când la un control cu două luni înainte de naștere i-am spus doamnei doctor că îmi doresc din toată inima să nasc natural. A fost un instinct care parcă-mi spunea că totul va fi bine. A fost poate faptul că atât Cristi, cât și mama mi-au fost aproape la fiecare control. A fost și faptul că „discuțiile” purtate cu Măriuca cât era în burtică îmi dădeau senzația că ea știe mai bine decât mine ce are de făcut ca să ne cunoaștem. Mă linișteau ca și cum mi-ar fi spus „Mama tu stai liniștită, ne vedem curând!”. A fost și dorința de a lăsa cursul firesc al naturii să se desfășoare.prima foto mama si fiica dupa nastere

Sunt mândră că am născut natural. Când am aflat că sunt însărcinată am fost foarte surprinsă, nu mă așteptam. Nu a fost nimic planificat. Am devenit părinți datorită iubirii dintre noi. Chiar pot să consider asta ca un cadou pentru tot ceea ce simțeam unul pentru celalalt. Pe parcursul sarcinii m-am simțit iubită, de ai mei și chiar de cea mică ce creștea în mine. Nu am avut multe probleme cu grețurile, poftele. Am avut grețuri de 6 ori pe numărate și poftă mi-a fost o singură dată de peștișori afumați. Cu cât mă apropiam de data probabilă a nașterii mă gândeam să terminăm mai repede curățenia din apartament căci ne-am apucat să pregătim teritoriul pentru ea. Eram preocupată de naștere, de ceea ce se întâmplă, de semnele pe care trebuie să le am în vedere. Cu o săptămână înainte de a naște eram în fiecare seară la calcuator și mă uitam la filmări cu nașteri naturale. Lăcrimam de emoții și-mi alintam burtica. Îl luam și pe Cristi să vadă și el filmulețele care mă emoționau mai tare. Cred că asta m-a ajutat, psihic eram pregătită pentru tot ce urma să simt. În dimineața zilei în care am născut, principalele mele griji erau să apuc să-mi fac un duș înainte de a merge la spital și să nu pătez scaunul mașinii sau rochia. Parcă-mi luase cineva mințile și în loc mă grăbesc să plec repede la spital voiam ca totul să fie perfect. Aveam un curaj enorm și o bucurie imensă, am început să-i sun pe toți să le spun că eu mă duc să nasc. Când am ajuns la spital eram nerăbdătoare, însă eram calmă, pentru că durerile ori erau foarte mici, ori din cauza entuziasmului parcă nu le simțeam. Eram sigură că trebuie să mă doară tare și așteptam momentul acela. Însă vă zic cu mâna pe inimă, când am văzut-o pe Maria pentru prima dată am uitat de tot. De doctoriță, de asistentă, de tot tot tot. A fost unul dintre momentele în care dacă mă întrebai de mine, cum mă simt, ți-aș fi răspuns „vezi ce minune am născut?! eu nu contez”. 

Mă bucur că pot și eu să contribui la un proiect frumos prin propria mea poveste, pentru că prin informare producem schimbare. Oricum, nașterea (indiferent că este naturală sau prin cezariană) nu trebuie să fie considerată un act medical, ci o poveste uimitoare, magică, pe care orice mamă merită să și-o amintească cu emoții și bucurie.

De aceea vă invit să vedeți clipul oficial al campaniei Naște natural! și să vizitați site-ul oficial http://www.nastenatural.ro și pagina de Facebook. Sunt convinsă că acest scurt metraj va produce emoții mamelor și le vor face să-și amintească povestea lor așa cum am pățit și eu.

Pe final, vă urez creștere ușoară celor care aveți privilegiul de a fi mame deja, și bineînțeles că mă gândesc și la viitoarele mame: sarcină ușoară și o naștere de neuitat dacă sunteți pe cale de a mai da viață unui bulgăre de iubire.

Anca Balaban

7 Comments

  1. Buna ziua! Numele meu este Raluca si sunt fericita mamica a unei fetite minunate in varsta de 3 ani si 4 luni. Am vrut sa va spun, pe scurt, parerea mea despre acest subiect. Inca din prima zi, de cand am aflat ca voi fi mamica, am ales nasterea naturala. Nu am citit materiale, nu am urmarit documentare,ci pur si simplu, acesta a fost primul gand al meu. Sarcina m-a schimbat complet. Intotdeauna mi-a fost teama de operatii, de ace, de ideea de a fi bolnav intr-un spital care nu ofera minimul de conditii. Cand a venit ziua cea mare, au disparut complet toate emotiile, toate fricile, toate spaimele. Am fost exagerat de calma si mintea mi se golise de intrebari si de alte ganduri, care apar in acele momente. Un aspect important, pe care vreau sa il subliniez, se refera la relatia pacient-doctor, care a fost deosebita si inca a ramas asa. A contat foarte mult modul cum domnul doctor a avut grija de mine si de bebita mea, a contat foarte mult modul cum mi-a prezentat sarcina, riscurile care sunt in orice caz. Nici nu am stiut cand am nascut, durerile aparand in jurul pranzului. La 18.30 am ajuns in sala de nasteri, iar la 18.55 mi-am tinut comoara in brate. Nu neg existenta durerilor, care au fost mari, dar am avut parte de atentie, de grija si de incurajare, din partea tuturor, asistente si mai ales, domnul doctor. Daca sarcina permite aceasta modalitate, alegeti nasterea naturala! Treceti peste hopul gandurilor care va influenteaza negativ! Da, doare, dar aceasta durere poate fi controlata, incat sa nu fie resimtita! Mi-am revenit foarte repede! Am alaptat fara grija, nu am ramas cu semne si m-am miscat mai usor decat daca as fi fost operata. Au fost momente unice, pe care nu le voi uita niciodata.

    • Buna Raluca!
      Iti multumesc pentru mesaj. Te felicit pentru curaj si iti doresc sa ai parte de momente vesele alaturi de fetita ta!
      Nu stiu ce s-a inteles din articol, insa vreau sa iti spun ca eu inca dinainte de a ramane insarcinata, inainte de a sti ca voi deveni mama imi doream sa nasc natural. Pe parcursul sarcinii mi-am mentinut parerea si am avut parte si de sustinerea sotului. Poate incurajarile lui au cantarit cel mai mult pentru mine. Mai mult decat orice documentar sau articol citit.
      Si consider ca daca esti sustinuta (de familie in primul rand si apoi de doctor) si daca conditiile medicale o permit, atunci nu poate fi ceva mai minunat decat o nastere naturala.
      Ai mare dreptate cand spui de dureri. Din pacate tot mai multe viitoare mamici se tem de durerea nasterii. 🙁 Daca ar sti ele ca este suportabila si se uita pe loc in secunda in care iti vezi micul pui ce tocmai s-a nascut din tine, poate s-ar gandi de doua ori inainte sa aleaga rapid cezariana.
      Te pup!
      Iti multumesc pentru vizita si pentru ca mi-ai spus povestea ta. Sper ca cine o mai vede sa simta incurajarea pe care ai vrut sa o transmiti!
      Weekend frumos,
      Anca.

  2. Bravo, super campania, la noi multa lume alege direct cezariana, stiu ca la un moment dat am citit ca in strainatate (tari vestice dezvoltate, nu tari din lumea a 3-a) chiar si peste 35 de ani procentul mamicilor care aleg calea naturala este de peste 80 %, spre deosebire de la noi, unde peste 80% aleg din start cezariana. Daca este necesar, nimic de zis, dar o campanie care sa arate bine ce inseamna fiecare alegere nu strica, mi se pare ca in ultimul timp s-a creat asa o frica de nasterea natruala, iar cea prin cezariana are si ea neajunsuri. Eu nu sunt mamica dar am multe verisoare si prietene care au ales calea naturala si sunt super ok, si-au revenit repede si nu au avut nicio problema ulterioara

    • Bună Mire! Îmi place cum gândești, deși încă nu ești mamă. 🙂
      Îți mulțumesc pentru vizită!

  3. Foarte emotionant! am revazut, cu ochii mintii, momentul in care am nascut si eu (tot natural). Desi au trecut ceva ani de atunci, imi amintesc fiecare detaliu…si nu cred ca voi uita vreodata vreunul!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.