Au trecut 100 de zile de când am născut

Au trecut 100 de zile de cand am nascut. Au trecut 100 de zile de cand imi strang in brate puisorul.

Si nici nu mi-am dat seama cum au trecut, asa de ocupata am fost. 😀 Pentru ca multe prietene si fete care ma cunosc m-au intrebat cum a fost nasterea, m-am gandit sa scriu aici experienta mea. Poate va fi utila si altor viitoare mamici care asteapta sa nasca.

Tin minte perfect: era miercuri dimineata si m-am trezit ca de obicei foarte dimineata pentru mine. Obicei capatat in perioada sarcinii. Acum mi-am revenit. Daca Maria doarme, dorm si eu mai mult.

Era 07:45. Cristi era langa mine in pat. Decid sa ma duc pana la baie, dar cand am ajuns la marginea patului…surpriza: mi s-a rupt apa. Prima data nu mi-am dat seama ca asta e, si am zis sa ma duc repede la baie. Acolo am stat cam 3 minute si vazand ca tot curge, mi-am dat seama ca e posibil ca sa fie ziua cea mult asteptata. M-am intors la Cristi si i-am spus, el s-a uitat la burtica mea si mi-a zis: „Sa stii ca se vede ca e putin altfel pozitia Mariei, fata de cum era ieri. Dar te doare?”. De durut nu ma durea nimic, pur si simplu mi se rupsese apa.

Era 08:00. Pun mana pe telefon si o sun pe mama sa ii povestesc ce mi se intampla. Intre timp Cristi a plecat pana la servici. Dupa ce i-am povestit mamei ce si cum, am inceput sa scot pe hol bagajul pentru maternitate si sa ma pregatesc sa merg la spital. Am mers la baie, am facut un dus fara graba si apoi m-am imbracat. Timp in care nu am simtit nicio durere. ♥

Era 08:10. A venit Cristi dupa mine si m-a ajutat, a luat bagajele si am coborat impreuna la masina. Eu inca pierdeam lichid asa ca i-am zis „Pune ceva pe scaun ca daca nu ti-l patez.” Era ceva la care nu m-am gandit din timp si a trebuit sa actionam rapid. In fine, am plecat la spital.. si cand am ajuns la Sectia de Obstetrica si Ginecologie am sunat doctorita si am avut marele noroc ca era chiar ea de garda. Timp in care nu am simtit nicio durere. ♥

Era 08:53. Bineinteles ca dupa ce a durat cam o jumatate de ora pana a venit sa ma vada doctorita, timp in care eu ma hilizeam pe hol si il pupaceam pe Cristi pentru ca eram sigura ca e posibil sa ma interneze sa nasc, am aflat exact ceea ce credeam: o voi naste pe Maria. Ultima fraza spusa de doctorita inainte de a ma interna a fost: „O sa nasti astazi. Dilatatia e de 6~7 centimetri. Gata, te schimbi in halat, esti internata.” M-a trecut un fior de nerabdare prin tot corpul. I-am spus lui Cristi sa stea pe langa spital, ca daca e nevoie de ceva sa fie pe faza. Din nou, in tot acest timp, nu am simtit nicio durere. ♥

Era 09:15. Eu am urcat impreuna cu o infirmiera care m-a condus in sala de travaliu, unde m-am schimbat si am stat inainte de a fi condusa in sala de nastere. Am stat in sala de travaliu cam 20 de minute, apoi mi-au spus sa merg in sala de nasteri. Am luat telefonul cu mine. In sala mai era o mamica care nastea. Curioasa, ma uitam sa vad exact cum e, ce face doctorita. :)) Dar nu a durat mult pentru ca mi-a facut o observatie sa nu ma mai uit. M-am intors atunci, dar eram atat de curioasa. In fine, dupa ce a nascut, au mai durat cateva minute si am ramas singura in sala asa ca am inceput sa dau telefoane celor din familie sa le spun ca urmeaza sa nasc.  In tot acest timp, nu am simtit nicio durere. ♥ Ultima conversatie a fost cu sotul meu. Am stat cu el la telefon pana cand am inceput sa simt o durere, si mi-am dat seama ca ceea ce simt este micuta care incearca sa vina pe lume. Am incheiat discutia spunandu-i: „Incepe sa ma doara, cred ca o sa nasc. Te iubesc, vorbim dupa.”

Era 10:25. Au venit asistenta si infirmiera in sala de nasteri, m-au ajutat sa urc pe masa dupa care au ajutat-o pe doctorita sa se echipeze pentru nastere. Au inceput sa imi spuna ce sa fac si timp de 10 minute, am tipat de cateva ori, am impins si am inspirat si expirat ca sa fiu calma. La un moment dat, cand mi-am dat seama ca iese capul, am spus „Iesi mai repede Maria!” si apoi am simtit cum iese, durerea nu mai era asa de mare si tot ce imi trecea prin minte era sa o vad. Eram cu ochii pe moasa, si i-am vazut fatuca – semana cu sotul meu, era exact cum mi-o imaginam eu: Cristi, doar ca in miniatura.

Era 10:37. Maria isi incepea viata extrauterina sub privirea mea atenta.♥

Era 10:50. M-am dus pe picioarele mele, dar sprijinita de infirmiera, intr-un salon unde m-am intins pe-un pat si mi-au pus gheata pe burta. Apoi am luat telefonul si i-a sunat pe ai mei si le-am spus  vestea cea mare: nascusem o fetita de 3,100. Mama si sotul erau pe hol si imediat au venit sa ma vada. 🙂 Am rugat si moasa sa ne aduca fetita ca sa o vada Cristi. Cat am mai  stat noi de vorba, si le-am povestit cum a fost, Mariuca era cu moasa.

Era aproximativ 11:20 cand tatal si-a vazut pentru prima oara fiica. ♥ A tinut-o moasa in brate, atat i-a dat voie, sa-i faca cateva fotografii cu telefonul, dupa care a plecat cu ea. Mi se spusese  ca mai trebuie sa stau cam doua ore in acel salon pana voi fi mutata in rezerva, cu tot cu bebelus. Urmatoarele doua ore au trecut foarte greu. Aveam o foame si-o pofta de somn de nu imi imaginam nicicand ca imi va fi.

Era 14:00. Trecusera putin mai mult de doua ore, daaaar faptul ca Maria era acum sub privirile mele, au facut ca intarzierea sa nu mai conteze. Din nou mi-am sunat sotul si i-am spus ca de-acum Mariuca e in rezerva cu mine. Imediat au aparut in rezerva si el si mama ca sa o vada si sa ma vada si sa ne faca cateva poze ca sa le arate familiei. Am fost o norocoasa ca s-au putut face exceptii pentru mine ca sa pot primi vizite. Mai ales atat de rapid dupa nastere. M-am simtit privilegiata. Dupa vizita sotului si a mamei am incercat sa ma odihnesc. Am adormit privind-o pe Maria cum doarme.

prima foto mama si fiica dupa nastere

Pe scurt, mi s-a rupt apa devreme, a fost primul si singurul semn ca voi naste, pentru ca dureri nu am simtit pana inainte de a naste. Durerea dinainte de a naste era suportabila, in timpul nasterii insa, la iesirea capului m-a durut putin mai tare, iar dupa a fost o durere mai mica. Am nascut natural, iar pana seara deja megeam singura fara sprijin. Avantaj incomparabil fata de nasterea prin operatie cezariana.

Sfatul meu pentru gravide: daca sanatatea v-o permite, nasteti natural. Momentul in care iti vezi pentru prima data copilul, imediat dupa nastere nu se compara cu nimic pe lume. In plus, daca esti o viitoare mamica tanara, vei avea sansa sa nasti si tu la fel de usor ca si mine, fara travaliu, fara dureri mari. Fa-ti bagajul pentru maternitate din timp si cand va fi sa nasti nu vei avea batai de cap. Sarcina si nastere usoara!

Anca Balaban

12 Comments

  1. FELICITARI! Esti o mamica tanara, frumoasa si inteligenta.
    Dumnezeu sa va aibe in paza

    • Multumesc Crisa! Vad ca esti indragostita. 😀 Nu-i asa ca e fain tare? Iti doresc sa ai parte de multa iubire! <3

  2. ” In plus, daca esti o viitoare mamica tanara, vei avea sansa sa nasti si tu la fel de usor ca si mine, fara travaliu, fara dureri mari.” esti sigura?fiecare nastere e diferita,fiecare organism,corp e diferit,chiar si la tinere….mi se pare un pic cam deplasat sfatul tau,fara suparare…nu chiar toate mamicile tinere si sanatoase nasc ca tine…ar trebui sa sti ca nasterea implica mult mai multe si nu e universal valabil cazul tau .

    • Mary ai citat foarte bine dar se pare ca nu ai inteles. Am scris „vei avea sansa”, nu am afirmat, caci daca as fi afirmat asa cum spui textul meu ar fi sunat cam asa: „vei naste si tu la fel de usor.” E o diferenta, nu crezi? Chiar ti se pare ca nu stiu ca toate nasterile sunt diferite? O saptamana frumoasa, plina de atentie la detalii!

  3. Vai ce mamica norocoasa esti 😀 La prima mea nastere aveam 24 de ani, dar am avut 14 ore de travaliu, fara sa calculez vreo 5 ore de dureri neregulate dinainte. In ultimele 5 ore dinainte de nasterea propriu zisa aveam impresia ca delirez, asa dureri cumplite aveam, iar cind am nascut efectiv am simtit ca mor, ca ma rup in doua si imi ies toate matele 😀 Si nu sint o persoana sensibila la durere, chiar deloc. Urmatoarele nasteri cu 5-6 ore de travaliu au fost piece of cake pe linga prima, care mi-o amintesc in cele mai mici detalii pina mor. Am avut parte si de faimoasa epiziotomie de 3 ori, asa ca a patra oara-cind am nascut cu cezariana- cicatricea de la cezariana nu m-a deranjat nici pe sfert de sfert decit cea de la epiziotomie… Eu una daca ar fi sa mai nasc vreodata (thanks God ca asta nu o sa se mai intimple 😀 ) categoric as alege cezariana, dar nu recomand asta nimanui-eu am fost o persoana care s-a refacut dupa cezariana foarte repede fara probleme; am nascut seara la 8 si a doua zi dimineata la 4 mergeam la baie singura (spre disperarea asistentei de garda 😀 ), dar altele au zacut in pat 48 de ore si mergeau cocosate si dupa o saptamina. Esti un caz fericit, in viata mea am mai auzit o singura mamica sa spuna ca a avut asa nastere naturala usoara 🙂 Sa iti creasca mare si sanatoasa bebelina 🙂

    • Au, ce experienta dureroasa ai avut! Important este ca acum sunteti bine, sanatoase, caci timpul a trecut si ranile si durerile au trercut.
      Iti multumesc! Multa sanatate si voua! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.