Destăinuiri către sine

destainuiri catre sineA venit primăvara. Și-acum mai mult ca oricând simt nevoia să găsesc motive pentru a sărbători viața în fiecare clipă. Poate că-i prima dată când simt că am nevoie să fac asta pentru mine și pentru sufletul meu. Caut să-mi creez experiențe frumoase, pline de bucurie multă și plăcere copilărească. Încerc zi de zi, seara, să mă gândesc la cele care s-au întâmplat, să văd ce mi s-a întamplat frumos, să găsesc motivele pentru care viața mea este frumoasă. Și reușesc. Da, reușesc să descopăr de ce și cum este viața atât de frumoasă. Am realizat cât de importante sunt lucrurile simple. Am realizat că uneori te bucuri din te miri ce, ca apoi să uiți clipa, să ți se pară că nici n-a fost. Și-am început să-mi împărtăsesc experiențele frumoase, cu cei care-mi sunt aproape virtual, pe facebook. Și când m-apucă melancolia, citesc postările mai vechi. Și-atunci, uite-așa un zâmbet mare își face apariția pe fața mea. Îmi place să-mi redescopăr trairile. Să le analizez. Să analizez sentimente, începuturi, comportamente. De când am început să fac asta mi-am regăsit curajul de a fi ceva mai directă cu privire la ceea ce simt. Am început să mă exprim mult mai liber și să-mi arăt emoțiile care mă încearcă. Și am început să-mi țin doar pentru mine unele gânduri. Chiar și postarea asta e o scurtă confesiune. Nici nu trebuie înțeleasă. E doar așa …pentru mine, pentru mine cea de mâine, cea de anul viitor. Da Ancă dragă, ai început să te schimbi. Ha ha, și-ai început și să realizezi asta.

„În momentul când începi să te accepți și să te respecți, devii un întreg.” – Osho

Anca Balaban

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.