Leapșa: întrebări și răspunsuri despre cărți

Zilele trecute am primit provocarea de a raspunde lepsei despre carti de la Ella.

Am incercat sa refac firul lepsei, sa vad de la cine-a pornit, insa nu stiu daca am reusit. Cert este ca din link in link am ajuns aici, pe pagina unui book blogger din afara, unde leapsa are de fapt 20 de intrebari. Preluata dupa lungi cautari de lepse interesante pe google, Tomata cu scufita pastreaza doar 10 intrebari din cele care erau initial. De la ea, a ajuns si la altii, iar acum, prin intermediul Ellei si la mine.

Vreau sa profit de ocazie si sa impartasesc unul din citatele mele preferate despre carti:

Cărțile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriașă a țestei noastre. Niciun aparat de zbor nu te-a dus atât de departe. Pe aripile fluturilor noștri de hârtie, asemenea unor solzișori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la școală ca să le deslușim. Stând confortabil pe spinarea mătăsoasă a marelui fluture, citim și zburăm. Căci fluturele nu se urnește de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri și melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Și atunci înțelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înșine. Mircea Cărtărescu în Care-i faza cu cititul?

1. Prima amintire cu mine citind:

citescEram micuta si curioasa,… si aveam o carte pe care o indrageam foarte tare primita cadou de la una din matusile mele preferate. Chiar am sa o rog pe mama sa o caute sa mi-o dea, asa frunzarita cum e. Imi aduc aminte perfect: era o carte cu povestile lui Barbu Stefanescu Delavrancea: Bunicul si Bunica. Imi placeau povestile cu bunici, citite de mine sau chiar de ai mei, atat de mult, incat sper sa ii placa si Mariucai. Sa vedem.

Cartea aceea de demult, care m-a umbrit ca un cort timp de multe după-amiezi, a fost primul fluture pe care l-am îmblânzit și l-am făcut să zboare pentru mine. De atunci am încălecat mulți grumaji mătăsoși și am simțit fâlfâitul multor pagini desfăcute larg peste lume. Mircea Cărtărescu

 

2.Prima carte pe care am citit-o și recitit-o:

A fost cartea de basme scrise de Ioan Slavici. Si daca ar fi sa motivez de ce, nu as spune ca-mi plac enorm basmele. Imi placea sa deschid cartea si sa vad mesajul scris de doamna invatatoare:

Dragostea pentru invatatura si alte bune intentii sa-ti calauzeasca pasii vietii. Mult succes! 26 iunie 1999, M.Balaban

🙂 Apropo de recitit, am vrut si m-am tinut sa ii citesc si Mariei, inca din burtica. Asta a fost ocazia cu care am recitit recent cartea de basme care m-a motivat atunci cand eram eleva.

Balaban Anca femeie gravida

3. O carte pe care fiecare copil ar trebui să o citească:

Recomand cu caldura Basme de Ioan Slavici, Amintiri din copilarie de Ion Creanga, Poezii de Elena Farago.

Deocamdata Mariuca nu stie sa citeasca, dar pare interesata dupa cum se vede:

Maria citeste

4. Locul meu preferat de citit.

Locul meu preferat de citit difera in functie de anotimp. 😀 Iarna, imi place sa citesc in pat, infofolita, la caldurica. Primavara sau toamna imi place sa citesc tolanita intr-un fotoliu, cu fata la geam, ca sa mai pot arunca cate-o privire afara si sa visez. Vara ma imbie sa stau in leagan, in gradina. Acum, de cand o am pe Mariuca, imi plae sa citesc cand o adorm. E linistita si stand langa ea, desi obosita, imi face bine sa citesc si sa ma deconectez. Iar apropo de locuri preferate,consider ca Thomas Chandler Haliburton are mare dreptate in „Cuvinte de spirit ale lui Șam Slick”:

Unele cărți se citesc în bucătărie, altele, în salon. O carte bună se citește oriunde. 

5. Accesoriile pe care le consider obligatorii în timpul lecturii:

Pix & post-it-uri colorate — asa pot nota ce imi place sau imi atrage atentia

Telefon — asa pot face poze si impartasi cu prietenii

6.Numărul cărților de pe lista mea de lecturi viitoare:

 Este maaaaaaaaaaaaare! Promit sa public pe blog lista cartilor pe care vreau sa le citesc.

7.Ultima carte pe care am primit-o sau pe care am cumpărat-o:

 Am cumparat mai multe de-odata, asa ca le mentionez pe toate, ca sa fiu corecta:

  • Buzzmarketing – Mark Hughes
  • Call to action. Adauga in cos – Lisa T. Davis
  • Diferentiaza-te sau mori- Steve Rivkin
  • Guerrilla marketing – Jay Conrad Levinson
  • Organizarea evenimentelor – Stephan Schafer-Mehdi
  • Cum se scrie in publicitate – Denis Higgins
  • Printesa soarelui, Inca, Vol. 1 – Antoine B. Daniel
  • Fluturasul cu poezii – Ana Maria Grigoras
  • Iubirea ca un mod de viata – Gary Chapman
  • Supa de pui pentru suflet de mama – Marci Shimoff
  • Omul devine ceea ce gandeste – James Allen
  • Puterea – Rhonda Byrne
  • Secretul – Rhonda Byrne
  • Secretul Vol. 3. Invataturi zilnice – Rhonda Byrne

 8.O carte care mi-a schimbat viața într-un fel:

 Citita ca e-book, Secretul de Rhonda Byrne.

9.O carte care-mi place, dar care pare să nu placă mai nimănui:

 Poezii de Nichita Stanescu.

10.O carte care nu-mi place, dar pe care toată lumea pare s-o iubească:

 Nu imi plac cartile SF. Pur si simplu nu-s genul meu.

11.O carte care mă intimidează:

Nu prea ma impac bine cu cartile de bucate. 😀 Fac rar mancare, si cand fac, gatesc din suflet si din…ce imi amintesc de la mama. Am noroc ca sotul meu e un dragut si nu-i suparat pe  mine pentru asta.

12. Trei dintre scriitorii mei preferați:

Am mai multi si mi-e greu sa aleg doar trei. In schimb voi alege 3 bloggeri carora le propun sa raspunda lepsei.

Buuun…Leapsa merge mai departe la: Irina, Madalina si Cristian.

Inchei cu un citat frumos-frumos, tot de Mircea Cărtărescu, din Care-i faza cu cititul?, A patra inimă (2010) :

Cărțile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, așa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când își desfășoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Și tu odată cu ea, ca și când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaș. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de ființe care nu ni se arată decât în vise.

Sursa fotografii: arhiva personala

Anca Balaban

4 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.