Recunosc, sunt o țărancă

Sunt Anca Balaban Popa Iscu și, recunosc, sunt o țărancă.
Cred că #‎viataeatatdefrumoasa‬ pentru visele pe care ni le îndeplinim, mai presus decât sacrificiile pe care le facem, pentru momentele pe care le trăim, mai presus de prejudecățile celor din jurul nostru.
Cred că #viataeatatdefrumoasa dincolo de rutină, dacă reușim să vedem binele și frumosul din prezent, dacă trăim aici și acum.

Mă alătur și eu, oficial de această dată, campaniei #‎suntuntaran, pentru a susține valorile românești și mai ales pentru reabilitarea frumosului cuvânt “țărancă”.

Revista BIZ și DDB România au lansat această campanie vineri, 19 februarie 2016 în cadrul evenimentului Social Media Summit București, alături de nume cheie, reprezentative pentru România de azi.

Tudor Giurgiu, Smiley, Virgil Ianțu, Chef Nicolai Tand, Cristian China-Birta, Marius Tudosiei, Cătălin Năstăsoiu și mulți alții au acceptat să fie promotorii campaniei și să se asocieze deschis cu titulatura „țăran”, pentru a trage un semnal de alarmă asupra denaturării acestui termen.

Un scurt rezumat despre tot ce trebuie să știți despre campanie:

  • Cine a inițiat acest demers de reabilitare a termenului țăran/țărancă?

„Nu am pornit campania pentru că idealizăm țăranii sau pentru că ne dorim să devenim mai țărani decât cei de la sate, ci pentru a ne reaminti că acest cuvânt este folosit greșit. Și, mai ales, pentru că vrem să îl folosim corect! La a doua sau a treia generație, cu toții suntem țărani.”, a declarat Marta Ușurelu, redactor șef la Revista Biz.

  • De ce s-a inițiat campania „#suntuntaran”? — scopul este de a restabili asocierile primare ale termenului (simplitate, cinste, modestie, ca să numim doar câteva) și de a produce conștientizarea în rândul tuturor a faptului că toți suntem țărani la a doua sau a treia generație.
  • Care este ideea campaniei? — În zilele noastre, termenul țăran a ajuns să aibă mai mult conotații peiorative, fiind folosit destul de des ca sinonim pentru cuvintele bădăran, necioplit sau chiar mitocan. Pe scurt, a ajuns un cuvânt care denotă rușine pentru cei asociați cu acest termen din cauza prejudecăților. De aceea persoanele care doresc să ajute în acest demers, pot să recunoască că sunt țărani, prin generarea unui vizual cu mesajul campaniei cu ajutorul site-ului www.suntuntaran.ro, pe care-l pot distribui pe rețelele de socializare pe care au conturi. Gestul de a recunoaște #suntuntaran este mai mult decât un simbol, este o acțiune și un angajament de a remedia natura acestui termen de acum încolo.
  • Cum trebuie să procedați dacă vreți să vă alăturați campaniei? — Dacă și voi sunteți mândri că sunteți țărani, puteți recunoaște la http://suntuntaran.ro/.

De ce am recunoscut că sunt o țărancă?

Am ascultat cu drag prezentarea campaniei la #SMSBucuresti și-așa cum poate intuiați, am pus mâna pe telefon și-am intrat rapid pe site, să recunosc și eu, cu gândul că mi-ar plăcea să văd mai mulți bloggeri din sală care să fie interesați de ceea ce transmite campania și care să se implice mai apoi în promovarea ei. Mi-am dorit să mă implic pentru că pe lângă gestul simbolic de a posta acea fotografie și a scrie mai apoi pe blog despre campanie, eu chiar simt că sunt țărăncuță.

Iubesc ia și o port ori de câte ori simt, în combinație cu haine normale, moderne, cu care poate alte persoane nu se gândesc s-o asocieze, iubesc portul tradițional cu toate elementele și poveștile ce-l însoțesc și îmi doresc să reușesc să am costumul meu popular specific zonei în care m-am născut. Iubesc folclorul românesc, îmi plac plimbările prin pădurile de pe dealurile de prin jurul Moineștiului, îmi place să descopăr locurile frumoase din țara noastră.

Nu știu voi, dar eu, am bunici care locuiesc la țară. Ambele bunicuțe au îndeletniciri specifice țărăncuțelor de altădată – bunica maternă țesea covoare artizanate & bunica paternă cosea plapume, era plăpumăreasă cum se spune la noi în zonă. Străbuncii mei, la fel, erau țărani simpli, cu gospodărie, cu pământ, cu animale, însă cu o inimă curată. Cu simplitate, cu o viață plină de muncă și seriozitate, cu destule sacrificii. Nu mi-e rușine așadar să recunosc ceva ce-i adevărat.

La rădăcini, sunt o țărancă. Din Poduri, din Lucăcești. Sunt Ancuțica bunicilor și-așa o să rămân mereu. În copilărie, am făcut ca orice copil, năzbâtii. Am alergat găinile prin curte, am dat cu măturoiul frunzele, bine, recunosc, mai mult făceam praf decât curățenie. Am fost la fân, am alergat după căruță și uneori, chiar am mers pe coada căruței. 😀 Am ajutat la țesut și la tăiat cordele. Am ajutat la despănușat porumb și la desjucat, cum se spune la noi în zonă. Am cântat și m-am jucat pe uliță, cu ceilalți copii. Am căutat joacă cu verișorii și-n căpița de fân. Poate și din cauza amintirilor pe care le am la țară, nu pot să nu mă implic acum.

Din responsabilitatea față de țăranii pe care i-am avut în jurul meu în copilărie, din responsabilitatea față de bunicii mei și față de înaintașii mei, în general, recunosc, sunt o țărancă. Este un gest pe care eu îl înțeleg foarte personal și chiar sper să fie perceput așa.

Pentru că e nemaipomenit să începem să renunțăm la prejudecăți și să lăsăm loc eleganței. Țăran nu înseamnă ceva rău. Folosiți așadar alt termen pentru a vă exprima indignarea. Faceți un bine și gândiți-vă la rădăcinile voastre când vreți să etichetați pe cineva drept țăran.

Susțin campania „#suntuntaran” pentru că mi se pare un demers curajos și pentru că eu chiar  consider a fi foarte important ca tinerii din ziua de azi să înțeleagă că nu trebuie să dăm cuvintelor alte sensuri dacă nu le au. Cred că invitația adresată tuturor să recunoască va induce măcar un imbold de reconsiderare.

Iar noi, ca bloggeri, sau ca persoane care avem posibilitatea de a ne face cunoscută opinia și de a influența părerile celorlalți, luându-ne responsabilitatea de a recunoaște că suntem țărani, dăm practic un exemplu de implicare care va ajuta la reabilitarea treptată a sensurilor actuale ale cuvânt țăran. Sper din  tot sufletul ca această campanie să aibă efect, să responsabilizeze cât mai mult persoanele atunci când folosesc acest termen, pentru că ar fi mai bine să ne aducem aminte adevăratul sens al cuvântului „țăran” și să nu-l mai asociem cu tot ce se întâmplă rău în jurul nostru.

Suntem pe drumul cel bun, iar dovada o reprezintă cei peste 19.720 români care au adoptat mesajul în 6 zile de la lansarea campaniei.

Intră și tu pe www.suntuntaran.ro, construiește-ți mesajul care te reprezintă și dă-l mai departe!

Anca Balaban

One Comment

  1. Nu stiam de campania asta, dar zilele trecute, oprita la o trecere de pietoni, am observat un banner cu Vlad Petreanu. Nu intelegeam ce cauta acolo si apoi am observat cuvantul “taran”. Asta mi-a atras atentia si am citit banner-ul. Este super campania si chiar as vrea ca “taranul” sa-si reocupe locul in societatea romaneasca.
    Locul bine stabilit: cel al omului cu bun simt in primul rand (care cred ca ne-a disparut de mult, din pacate), cel al omului cu respect pentru cel de langa el (indiferent de e om sau animal), cel al omului modest, dar demn si tot asa… as putea continua cu cate si mai cate idei.
    Felicitari pentru articol, sper din tot sufletul ca aceasta campanie sa isi atinga rezultatul dorit.
    Felicitari initiatorilor ei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.